..."Cuvintele reduc realitatea la ceva ce poate fi cuprins de mintea noastra - iar aceasta nu poate cuprinde prea mult. Limbajul consta din cinci sunete de baza produse de corzile vocale. Acestea sunt vocalele a, e, i, o ,u. Celelalte sunete sunt consoane produse datorita presiunii aerului: s, f, g si asa mai departe. Credeti ca vreo combinatie a acestor sunete elementare ar putea vreodata explica cine suntem, care este scopul ultim al universului sau chiar sensul profund al existentei unui copac, a unei pietre? "...
..."Multi oameni isi consuma o mare parte din viata intr-o preocupare obsesiva fata de lucruri. De aceea este inmultirea obiectelor una dintre tarele timpurilor noastre. Atunci cand nu mai simti viata careia ii apartii, e foarte probabil ca vei incerca sa-ti umpli viata cu lucruri. Va sugerez, ca practica spirituala, sa investigati prin intermediul observarii de sine relatia pe care o aveti cu lumea lucrurilor si, in particular, cu lucrurile pe care le desemnati prin atributul "meu/mea". Trebuie sa fiti vigilenti si onesti pentru a afla, de exemplu, daca sentimentul valorii proprii este legat de lucrurile pe care le posedati. Va induc anumite lucruri un sentiment subtil de importanta sau de superioritate? Va face lipsa lor sa va simtiti inferiori celor care au mai mult decat voi? Aduceti uneori in discutie lucrurile pe care le detineti sau le etalati pentru a va spori sentimentul valorii in ochii altcuiva si, implicit, in proprii vostri ochi? Simtiti iritare sau furie si intru catva o diminuare a sentimentului de sine atunci cand altcineva are mai mult decat voi sau atunci cand pierdeti un lucru pe care il pretuiti?"...
..."Cuvantul "eu" poate fi expresia celei mai mari erori sau a celui mai profund adevar, in functie de modul in care este folosit. In utilizarea sa conventionala, cuvantul acesta nu este doar unul dintre cele mai frecvente(impreuna cu inruditele "mie", "al meu/a mea" sau "insumi/insami"), ci si unul dintre cele mai amagitoare. In limbajul de fiecare zi, "eu" exprima o eroare primordiala, o perceptie gresita a ceea ce sunteti, un sentiment iluzoriu al identitatii. Acesta este egoul. Acest sentiment iluzoriu al sinelui este ceea ce a denumit Albert Einstein - care a avut acces nu doar la profunzimile realitatii spatiului si timpului, ci si ale naturii umane - "iluzie optica a constiintei". Sinele acesta iluzoriu devine apoi baza tuturor interpretarilor ulterioare sau, mai bine zis, a interpretarilor gresite ale realitatii, a tuturor proceselor de gandire, interactiunilor si relatiilor. Realitatea voastra devine o reflexie a iluziei initiale."...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu